Iar numarul “piticilor” este in continua scadere: 20, 19, 18, … (Ha, ha, ha, asta-i cea mai buna, nu-i asa?!)

Albul. Culoarea puritatii, a inocentei, a visurilor cu feti-frumosi pe cai inaripati (albi, evident, ca si norii pe care ii strabat) si cu zane bune, in stare a ne indeplini cele mai aprinse dorinte.

Albul mai poate fi, pe de alta parte, si culoarea necunoscutului, a vidului ori chiar a mortii: condamnatii la moarte purtau, deseori, vesminte albe.
De ce va scriu despre semnificatiile Albului?

Infruntand ninsoarea din week-end, cateva sute de primari PDL de comune au participat, la Poiana Brasov, la o intalnire cu sefii din Bucuresti, unde, pe langa incurajari si promisiuni, au avut parte si de momente vesele cu… Adriean Videanuuuu!

La finalul reuniunii acesta ofera primarilor si jurnalistilor o dezvaluire de ultima clipa: “Am aflat cine e Partidul Alba ca Zapada, stiti cine?” “PDL-ul!”, a continuat dumnealui pe acelasi ton, izbucnind apoi in ras: “Ha, ha, ha, e bun, nu-i asa?!”

Domnule Videanu, in urma acestei dezvaluiri voi indrazni sa “impovarez” Albul cu o noua semnificatie, pe care altfel n-ar fi meritat-o: Albul, culoarea Crizei.

Cat despre Alba ca Zapada, fiindca de fapt la ea v-ati referit (iar eu mi-am permis pentru inceput sa fac un mic ocol, pe la Alb), aveti probabil dreptate: noi toti va suntem niste pitici, diferenta majora fata de Poveste fiind aceea ca noi nu suntem chiar atat de fericiti ca Cei 7. Asta fiindca, deseori, simtim ca ne luptam cu morile de vant… sau cu nameti albi, fara de sfarsit.

Fiindca domnul vicepresedinte al “Partidului Alba ca Zapada” este si un om cat se poate de serios, nu doar unul “de atmosfera”, in cadrul aceleiasi intalniri dansul a raspuns jurnalistilor de la Gandul ca, in opinia dansului, nu ar exista “responsabilitate politica” in situatia unui final tragic in cazul invatatoarei din Caracal care este de peste o luna in greva foamei, nemultumita de reducerea salariilor bugetarilor: “Nicio raspundere, responsabilitatea politica eu nu o vad in aceasta zona, pentru ca, asa cum v-am mai spus, cu totii ne dorim ca salariile in sectorul public si in special in zona educatiei sa creasca, dar acestea sunt resursele pe care statul le are. Si chiar daca ar mai intra o mie de cadre didactice in greva foamei, nu se va schimba nimic”.

Domnule Videanu, eu am o oarecare banuiala ca, daca o tineti tot asa, in viitorul apropiat va fi chiar imposibil ca o mie de cadre didactice sa faca greva foamei. Asta, desigur, fiindca Romania nu va mai avea 1000 de cadre didactice. Va plac, domnule Videanu, glumele mele?! Sa stiti, totusi, ca aceasta nu-i chiar o gluma, din pacate…

Liviu Deculescu